Rugăciune a Sf. Isaac Sirul
Doamne, dă-mi să simt puterea cuvintelor Scripturii. Amin.

aşa grăieşte Domnul:

Din Proorocia lui Isaia (2, 11-21)

11. Că privirea Domnului e înaltă, dar omul e umil; dar trufia omului va fi umilită şi numai Domnul Se va înălţa în ziua aceea.
12. Că ziua Domnului Atotţiitorului va fi mai presus de cel mândru şi de cel semeţ şi mai presus de cel înalt şi de cel trufaş, iar ei vor fi umiliţi;
13. şi mai presus de tot cedrul Libanului, de cel ce este înalt şi de cel ce este trufaş, şi mai presus de tot stejarul Vasanului
14. şi mai presus de tot muntele înalt şi mai presus de tot dealul înalt
15. şi mai presus de orice turn înalt şi mai presus de tot zidul înalt
16. şi mai presus de orice corabie de pe mare şi mai presus de toată priveliştea navelor frumoase.
17. Şi tot omul va fi umilit şi trufia oamenilor va cădea la pământ, şi numai Domnul în ziua aceea Se va înălţa.
18. Şi ei îşi vor ascunde toţi [idolii] făcuţi de mâna lor,
19. vârându-i în peşteri şi’n crăpăturile stâncilor şi’n vizuinile pământului, de frica Domnului şi de slava tăriei Lui, când Se va scula să prăpădească pământul.
20. Căci în ziua aceea va lepăda omul urâciunile lui de aur şi argint, pe care şi le-a făcut să se închine la zădărnicii şi lilieci,
21. atunci când va intra în vizuinile de piatră seacă şi’n crăpăturile stâncilor, de frica Domnului şi de slava tăriei Lui, când Se va scula să prăpădească pământul.

Din Cartea Facerii (1, 24-31; 2, 1-3)

24. Şi a zis Dumnezeu: „Să scoată pământul fiinţe vii după felul lor: dobitoace, târâtoare şi fiare sălbatice după felul lor”. Şi a fost aşa:
25. A făcut Dumnezeu fiarele sălbatice după felul lor, şi dobitoacele după felul lor, şi toate târâtoarele pământului după felul lor. Şi a văzut Dumnezeu că este bine.
26. Şi a zis Dumnezeu: „Să facem om după chipul şi asemănarea Noastră, ca să stăpânească peste peştii mării şi peste păsările cerului şi peste dobitoace şi peste tot pământul şi peste toate vietăţile ce se târăsc pe pământ!”
27. Şi l-a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; bărbat şi femeie i-a făcut.
28. Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: „Creşteţi şi înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate dobitoacele şi peste tot pământul, peste toate vietăţile ce se târăsc pe pământ!”
29. Şi a zis Dumnezeu: „Iată, vă dau vouă toată iarba dătătoare de sămânţă pe faţa’ntregului pământ, şi tot pomul purtător de rod cu sămânţă de pom într’însul; acestea vă vor fi vouă spre hrană.
30. Şi tuturor fiarelor pământului şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor ce se târăsc pe pământ, şi care au în ele suflare de viaţă [le dau] toată iarba verde spre hrană”. Şi a fost aşa.
31. Şi a văzut Dumnezeu toate câte făcuse: şi iată că erau foarte frumoase. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă: ziua a şasea.
1. Aşa s’au împlinit cerul şi pământul şi toată podoaba lor.
2. Şi’n ziua a şasea Şi-a împlinit Dumnezeu lucrarea pe care o făcuse; iar în ziua a şaptea S’a odihnit de toate lucrurile Sale pe care le făcuse.
3. Şi a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ea S’a odihnit El de toate lucrurile Sale, cele pe care Dumnezeu le-a izvodit făcându-le.

Din Proverbele lui Solomon (2, 1-22)

1. Fiule, dacă tu vei primi graiurile mele şi dacă din poruncile mele îţi vei face comoară,
2. dacă auzul tău va asculta înţelepciunea, dacă inima ţi-o vei lipi de cunoaştere
3. şi fiului tău i-o vei îmbia spre învăţătură; dacă tu vei chema înţelepciunea, dacă vocea ta i-o vei împrumuta cunoaşterii şi’nfrigurat cu mare glas vei căuta priceperea
4. şi după ea vei scormoni cum cauţi argintul şi’ntru adânc o vei scruta ca pe o comoară,
5. atunci vei cunoaşte frica de Domnul şi cunoaşterea lui Dumnezeu o vei afla.
6. Căci Domnul este Cel ce dă înţelepciunea şi din El izvorăsc înţelegerea şi cunoaşterea;
7. El comoară le agoniseşte celor ce conduc spre mântuire şi le ocroteşte drumul,
8. ca să păzească El calea celor ce merg după dreptate şi să păzească drumul celor ce se tem de El.
9. Atunci vei cunoaşte dreptatea şi judecata şi călăuză le vei fi tuturor pe drumul cel bun.
10. Că dacă’n cugetul tău va veni înţelepciunea şi dacă priceperea i se va părea bună sufletului tău,
11. atunci sfatul cel bun te va păzi şi cugetul cel drept te va apăra,
12. ca să fii tu izbăvit de calea cea rea şi de omul al cărui cuvânt nu poate fi crezut.
13. O, cei ce părăsesc căile cele drepte ca să meargă în căile întunericului!,
14. cei ce se bucură de rău şi se veselesc de dezmăţul nebun,
15. ale căror cărări sunt întortocheate şi ale căror umblete sunt strâmbe:
16. Aceia te vor îndepărta de la calea cea dreaptă şi te vor înstrăina de gândul cel bun.
17. Fiule, să nu te apuce sfatul cel rău al celui ce părăseşte învăţătura tinereţilor şi uită făgăduinţa lui Dumnezeu;
18. că acela şi-a pus casa în vecinătatea morţii, iar cărările lui cu muritorii merg pe lângă iad;
19. nici unul din cei ce merg pe ele nu se mai întoarce, nici va da peste cărări drepte, fiindcă sorocul vieţii nu-l va mai apuca;
20. că dacă ei ar fi umblat pe căi bune, ar fi dat peste cărările cele netede ale dreptăţii;
21. fiindcă cei buni vor locui pământul şi cei lipsiţi de răutate vor rămâne pe el;
22. dar căile necredincioşilor vor pieri de pe pământ şi nelegiuiţii vor fi alungaţi de pe el.

Din Evanghelia după Matei (7, 7-11)

7. Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide;
8. că oricine cere, primeşte; cel ce caută, află; şi celui ce bate i se va deschide.
9. Cine oare este omul acela dintre voi căruia fiul său îi va cere pâine şi el îi va da piatră?;
10. sau, de-i va cere peşte, el îi va da şarpe?
11. Deci, dacă voi, răi fiind, ştiţi să daţi daruri bune fiilor voştri, cu cât mai mult Tatăl vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El!

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,

Sfântul Teofan Zăvoratul

„Teme-te de Dumnezeu şi te fereşte de tot răul” (Pilde). Hotarul postirii tale să fie următorul: la sfârşitul Postului, în tine să sălăşluiască frica de Dumnezeu şi să se înrădăcineze hotărârea nestrămutată de a te feri de tot răul, chiar dacă pentru aceasta ar trebui să pierzi totul, chiar şi viaţa. Pentru aceasta, nu te mărgini numai la rânduiala cea din afară a postirii, ci ocupă-te de tine cu deosebită luare aminte, intră în tine însuţi şi priveşte chipul gândurilor tale: oare conglăsuiesc ele întru totul cu nemincinosul cuvânt al lui Dumnezeu? Cercetează-ţi înclinările şi dispoziţiile: sunt ele, oare, aşa cum le cer de la tine Domnul şi Evanghelia? Cercetează-ţi întreaga viaţă: este ea, oare, pe de-a-ntregul în conglăsuire cu poruncile lui Dumnezeu? Să deplângi şi să urăşti toate lucrurile potrivnice lui Dumnezeu, hotărând ca de acum înainte să nu te mai întorci la ele. Dacă vei face astfel, înţelept vei fi; iar dacă nu, nu vei fi nicidecum.