Din Epistola către Romani a Sf. Ap. Pavel (9, 1-5)

1. Spun adevărul în Hristos, nu mint – împreună cu mine mărturiseşte conştiinţa mea întru Duhul Sfânt –
2. că mare-mi este întristarea şi necurmată durerea inimii;
3. căci aş fi dorit ca eu însumi să fiu anatema de la Hristos, de dragul fraţilor mei cei de un neam cu mine după trup,
4. care sunt Israeliţi, ale cărora sunt înfierea şi slava şi legămintele şi darea legii şi închinarea şi făgăduinţele;
5. ai cărora sunt părinţii şi din care, după trup, e Hristos, Cel ce peste toate este Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!

Din Sfânta Evanghelie după Matei (9, 18-26)

18. Pe când le spunea El acestea, iată că un dregător, venind, I s’a închinat, zicând: „Fiica mea a murit de curând; ci, venind, pune mâna Ta pe dânsa şi va trăi”.
19. Atunci Iisus, ridicându-Se, a mers după el împreună cu ucenicii Săi.
20. Şi iată, o femeie care de doisprezece ani avea scurgere de sânge, s’a apropiat de El şi, fiind în spatele Lui, s’a atins de poala hainei Sale;
21. că zicea în sinea ei: „Doar să mă ating de haina Lui şi mă voi vindeca”.
22. Iar Iisus, întorcându-Se şi văzând-o, i-a zis: „Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a mântuit!” Şi din ceasul acela femeia s’a tămăduit.
23. Şi venind Iisus la casa dregătorului şi văzând pe cântăreţii din flaut şi mulţimea tulburată, a zis:
24. „Depărtaţi-vă, căci copila n’a murit, ci doarme”. Dar ei râdeau de El.
25. Iar după ce mulţimea a fost scoasă afară, El a intrat, a luat-o pe copilă de mână şi ea s’a ridicat.
26. Şi s’a răspândit această veste în tot ţinutul acela.

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,

Sfântul Teofan Zăvoratul

Zis-a femeia cu scurgere de sânge: „Numai să mă ating de haina Lui (a Domnului) şi mă voi face sănătoasă” – şi a primit după credinţa ei. Noi, fiind făpturi care cunoaştem prin mijlocirea simţurilor, avem nevoie de o atingere simţită pentru a primi puterea cea mai presus de simţuri. Domnul aşa a rânduit. Sfânta Sa Biserică are o orânduire văzută. Feluritele sale părți ne cuprind, iar noi venim în atingere cu ele. Puterea lui Dumnezeu care se află în Biserică se primeşte prin atingere, iar primitoarea este credinţa, care grăieşte: „numai să mă ating şi mă voi face sănătoasă”. Biserica e Trupul şi Veșmântul Domnului. Părţile sale cele mai învederate, de care ne atingem noi, sunt dumnezeieştile Taine şi, mai ales, după Botez şi Mirungere, Taina Trupului şi Sângelui Domnului, în unire cu Taina Pocăinţei; dar şi atingerea cu credinţă de oricare altă parte a sa poate atrage puterea trebuincioasă de la Domnul, Care pretutindenea este şi vede pe oricine face astfel şi grăieşte în inima lui: „Îndrăzneşte, fiule!” Liber-cugetătorii, cei ce nu văd cu ochi buni rânduiala văzută a Sfintei Biserici, se lipsesc singuri, prin întocmirea lor sufletească, de putinţa atingerii de puterea cea lăuntrică, dumnezeiască, care dă viaţă tuturor. Drept aceea, ei rămân bolnavi; neîncetata curgere a gândurilor şi simţirilor deşarte îi secătuieşte, iar ei slăbesc şi mor duhovniceşte.