Din Epistola către Romani a Sf. Ap. Pavel (15, 7-16)

7. De aceea, primiţi-vă unii pe alţii, aşa cum şi Hristos v’a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu.
8. Căci spun: Pentru adevărul lui Dumnezeu S’a făcut Hristos slujitor al tăierii’mprejur, ca să se plinească făgăduinţele date părinţilor.
9. Cât despre neamuri, ele să-L slăvească pe Dumnezeu pentru mila Lui, precum este scris: Pentru aceasta Te voi lăuda între neamuri şi numelui Tău îi voi cânta.
10. Şi iarăşi zice: Voi, neamuri, veseliţi-vă cu poporul Său.
11. Şi iarăşi: Lăudaţi pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L pe El toate popoarele.
12. Şi iarăşi, zice Isaia: Fi-va rădăcina lui Iesei Cel ce Se ridică să domnească peste neamuri; întru Acela neamurile vor nădăjdui.
13. Iar Dumnezeul nădejdii să vă umple pe voi de toată bucuria şi pacea în credinţă, ca prin puterea Duhului să prisosiţi întru nădejde.
14. Însă, fraţii mei, şi eu însumi sunt încredinţat asupră-vă că şi voi sunteţi plini de bunătate, plini de toată cunoştinţa, putând şi voi înşivă să vă povăţuiţi unii pe alţii.
15. Dar, fraţilor, v’am scris pe-alocuri mai cu îndrăzneală, spre a vă face să vă aduceţi aminte de harul ce mi-a fost dat de Dumnezeu,
16. să fiu eu slujitor al lui Iisus Hristos la neamuri, preoţeşte slujind Evanghelia lui Dumnezeu, pentru ca prinosul neamurilor, sfinţit în Duhul Sfânt, să fie bineprimit.

Din Sfânta Evanghelie după Matei (12, 38-45)

38. Atunci I-au răspuns unii dintre cărturari şi farisei: „Învăţătorule, vrem să vedem un semn de la tine”…
39. Iar El, răspunzând, le-a zis: „Neam viclean şi desfrânat cere semn, dar semn nu i se va da, în afară de semnul lui Iona profetul.
40. Că precum a fost Iona în pântecele chitului trei zile şi trei nopţi, tot aşa va fi şi Fiul Omului în inima pământului trei zile şi trei nopţi.
41. Bărbaţii din Ninive se vor scula la judecată cu neamul acesta şi-l vor osândi, căci ei s’au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată, aici e mai mult decât Iona!
42. Regina de la miazăzi se va scula la judecată cu neamul acesta şi-l va osândi, căci ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon; şi iată, aici e mai mult decât Solomon!
43. Iar când duhul necurat a ieşit din om, umblă prin locuri fără apă şi caută odihnă şi nu găseşte,
44. apoi zice: Mă voi întoarce în casa mea din care am ieşit; şi, venind, o află golită, măturată şi împodobită.
45. Atunci se duce şi ia cu sine alte şapte duhuri mai rele decât el; şi ele intră şi locuiesc acolo; şi starea de pe urmă a omului aceluia se face mai rea decât cea dintâi. Aşa va fi şi cu neamul acesta viclean”.

Tâlcuiri din Sfânta Scriptură pentru fiecare zi din an,

Sfântul Teofan Zăvoratul

În orice om care trăieşte în păcat fără să se pocăiască locuieşte demonul ca într-o casă, diriguind toate ale lui. Atunci când, prin harul lui Dumnezeu, un astfel de păcătos ajunge la zdrobirea de inimă pentru păcate, se pocăieşte şi încetează a mai păcătui, demonul este izgonit din el. La început, el nu îl tulbură pe cel care s-a pocăit, fiindcă acesta are atunci multă râvnă, care arde pe demoni ca focul şi îi loveşte ca o săgeată. Mai apoi însă, când râvna începe să se răcească, se apropie din depărtare şi demonul cu îmbierile sale, insuflând amintirea plăcerilor dinainte şi chemând la acestea. Cel ce se pocăieşte să se ferească însă de învoirea cu gândurile, căci va ajunge degrabă la dorinţa păcatului; dacă nici ajuns aici nu-şi va veni în sine şi nu se va întoarce la starea de trezvie dinainte, căderea nu este departe. Din dorinţă se naşte aplecarea spre păcat şi hotărârea de a-l săvârşi; păcatul lăuntric este gata, cel din afară aşteaptă doar prilejul. Numai să apară acesta, şi păcatul e săvârşit. Odată cu acesta, demonul se întoarce şi începe să-l mâne pe om din păcat în păcat încă mai iute decât înainte. Acest fapt l-a zugrăvit Domnul prin pilda despre reîntoarcerea demonului în casa curăţită şi măturată.