Implică-te în organizarea agapelor!

Despre proteineSalată de paste cu roșii proaspete și avocado (rețetă)Fursecuri de ovăz cu nucă de cocos (rețetă)

balanta-greutatiCrescând cu o alimentație bazată pe hrană de origine animală, omul tinde să creadă că lactatele, carnea și ouăle sunt cele mai bune surse de proteine. Primii cercetători în domeniul alimetației, între care Carl Voit (1831-1908), un renumit cercetător german, au fost promotori fideli  ai proteinelor. Voit a descoperit că omul are nevoie de doar 48,5 g proteine pe zi, însă cu toate acestea el a recomandat o cantitate foarte mare, şi anume de 118 grame pe zi, din cauza influenţelor culturale ale vremii. Proteina însemna carne, şi toată lumea aspira la a avea carne pe masă, aşa cum noi aspirăm să avem case mai mari şi maşini mai rapide.

Timp de mai bine de 100 de ani am fost sclavii acestei concepții care lega starea de sănătate de consumul ridicat de carne – „proteine de calitate”. Baza pentru acest concept de calitate a proteinelor nu a fost bine cunoscută de către public, însă impactul său a fost şi este încă foarte mare. De pildă, oamenii care se hotărăsc să folosească o alimentaţie vegetariană întreabă adesea, chiar şi în zilele noastre: „De unde îmi obţin proteinele?” ca şi când plantele nu ar avea proteine. Chiar dacă se ştie că plantele conţin proteine, există încă îngrijorare cu privire la calitatea acestora, care este percepută ca fiind slabă. Trebuie știut că prin sisteme metabolice foarte complexe, organismul omenesc poate obţine toţi aminoacizii esenţiali din varietatea naturală de proteine vegetale pe care le avem în fiecare zi. Nu este nevoie să mâncăm cantităţi mai mari de proteine vegetale sau să planificăm în mod meticulos fiecare masă. Din nefericire însă, conceptul existent legat de calitatea proteinelor a ţinut în umbră în mare măsură aceste informaţii.

Există un munte de cercetări convingătoare care indică faptul că proteinele din plante „de calitate inferioară”, care permit sinteza lentă, dar continuă de noi proteine, este cea mai sănătosă formă de proteine.

Vezi aici mai multe despre o alimentație echilibrată.

  • 3 căni de paste din grâu integral, fierte
  • 1/4 cană ceapă roșie tăiată mărunt
  • 2 1/2 căni de roșii cherry, tăiate în patru
  • 450 g năut fiert
  • 1/2 cană frunze busuioc, tocate fin
  • 2 avocado, tăiate cubulețe
  • 1 1/2 cană porumb fiert
  • sare neiodată

Se servește rece.

Rețeta este pentru 8 porții.

Dacă nu e încă sezonul roșiilor, puteți folosi puțin suc de roșii fiert.

*** rețetă preluată din Studiul China – carte de bucate, de dr. Leanne Campbell

  • 1 banană pasată
  • 1 cană lapte vegetal
  • 1/4 cană zahăr brut sau sucanat
  • 1 linguriță vanilie
  • 1 linguriță oțet alb sau suc de lămâie
  • 1 cană ovăz presat
  • 1 cană făină de grâu integrală
  • 1/2 linguriță bicarbonat de sodiu
  • 1/2 cană nucă de cocos rasă
  • 1/3 cană nuci tocate
  • 1/2 cană merișoare

Se amestecă banana, laptele, zahărul, vanilia, oțetul, bicarbonatul de sodiu și nuca de cocos.

Se adaugă acest amestec peste ingredientele uscate.

Se adaugă nucile și merișoarele.

Se modelează fursecuri care se așază pe hârtie de copt, în tavă.

Se dă la cuptor – preîncălzit – 15 minute. Se lasă să se răcească 30 de minute, apoi se acoperă.

Se obțin cam 16 fursecuri.

*** rețetă preluată din Studiul China – carte de bucate, de dr. Leanne Campbell