Hrana este un dar al lui Dumnezeu. Lipsa ei pe perioade mari face imposibilă viața. Ea servește însă la mult mai mult decât la simpla întreținere. În toate civilizațiile lumii, ea trasează deosebiri culturale fascinante atât în ceea ce privește disponibilitatea și varietatea ei, cât și a modurilor în care este preparată și chiar consumată. Obiceiurile asociate cu cultivarea plantelor și consumul de alimente constituie punctele de rezistență ale multor religii ale lumii, credința jucând un rol esențial în alegerea alimentelor ce pot fi puse pe masă. Acest lucru este valabil și pentru credința biblică.
De la creație până la potop, alimentația omului s-a bazat pe cereale și fructe. Aceasta este și perioada cu longevitatea cea mai ridicată (vârsta matusalemică). Deasemeni, Noul Testament, fără a pune vreo interdicție, recomandă renunțarea la carne: E bine să nu mănânci carne (Rom. 14, 21).
A mânca sănătos este un obicei de care ar trebui să ținem cu toții cont. Este bine ca alimentația să fie individualizată în funcție de starea de sănătate, astfel încât aceasta să fie echilibrată asigurându-ne aportul zilnic necesar de nutrimente.
Ar putea fi enunțate câteva principii ale unei alimentații echilibrate:
- Alimente cât mai naturale și mai puțin prelucrate culinar și industrial (evitarea
alimentelor foarte denaturate industrial – lapte praf, praf de ouă, de cartofi, de fasole etc., maioneze, produse expandate, conservate prin substanțe chimice, supe instant – și a celor tratate termic abuziv – îndelung sau la temperaturi foarte mari, cu efecte precum distrugerea unor substanțe nutritive și reducerea digestibilității)
Eu v’am dus în Ţara-cea-Verde ca să-i mâncaţi roadele şi bunătăţile… (Ieremia 2, 7)
- Echilibrarea surselor de substanțe nutritive – glucide, proteine, lipide (evitarea alimentației exclusiviste – a tendinței de consumare a unui singur tip de aliment)
… şi grâu şi orz şi făină şi grăunţe prăjite şi bob şi linte şi pâini şi miere şi unt şi oi şi brânză de vaci… (2 Regi 17, 28-29)
- Evitarea supraconsumului, cât și a mestecării insuficiente a alimentelor (cauze ale unei digestii defectuoase, ale proceselor de fermentație-putrefacție din tractul digestiv; alimentele trebuie mestecate de 10-30 de ori, pentru o umectare suficientă, precum și realizarea digestiei și absorbției parțiale a amidonului)
Iar de desfrâu şi de orice necurăţie şi de lăcomie nici să se pomenească între voi, aşa cum se cuvine sfinţilor… (Efeseni 5, 3)
- În bolile cardiovasculare, în diabet, în bolile canceroase, regimul alimentar trebuie să fie prescris de nutriționist
Ia o legătură de smochine, pisează-le, oblojeşte-te cu aluatul acesta şi te vei face bine. (Isaia 38, 21)
Respectarea unor perioade de post pentru detoxifierea trupului și îngrijirea sufletului. Postul alimentar are două dimensiuni: una biologică (supunerea organismului la o abstinență temporară – există statistici care dovedesc că postitorii sunt protejați cel puțin de unele boli: cancer, ateroscleroză, obezitate) și una spirituală, religioasă (aproape toate religiile au în dogma și practica lor imperativul de a posti). Posturile alternative (așa cum le-a rânduit și Biserica) sunt binevenite pentru că prin ele organismul scapă de consecințele oricărui abuz precedent. Postul ideal este cel prin care realizăm atât o cură de detoxifiere a trupului, cât și a sufletului și a minții, eliberându-ne de ură, invidie, supărări, neliniști și gânduri “toxice”.
„Regula de aur” a alimentației de post este simplă: alimentele trebuie să fie preparate din ingrediente naturale, fără aditivi, arome naturale sau artificiale.
De evitat în perioada de post: pateuri vegetale din comerț, cârnați vegetali (conțin substanțe periculoase, precum xantan, guma guar, glutamat), biscuiți și aperitive cu E-uri (citiți etichetele!), produse de panificație și patiserie (făcute cu făină albă și margarină, care îngrașă foarte mult și provoacă diverse boli), mâncăruri instant (supe, piure instant, fasole bătută instant), margarină, prăjeli și paneuri.
Ce mâncăm în perioadele de post: carbohidrații ne sunt furnizați de legume, fructe și cereale integrale; grăsimile de care avem nevoie se găsesc în nuci, alune, ulei de măsline, cânepă, susan, floarea-soarelui (presate la rece) etc.; proteinele le luăm din soia, fasole, mazăre, linte, năut, hrișcă.
Postiţi un post al sfinţeniei… (Ioil 1, 14)
Postul din luna a patra şi postul dintr’a cincea şi postul dintr’a şaptea şi postul dintr’a zecea vor fi […] prilejuri de bucurie şi de veselie şi de bune sărbători… (Zaharia 8, 19)
*** pentru realizarea acestui material, am utilizat următoarele surse: http://www.naturalia.ro/; http://www.doctormenci.ro/; revista Leacuri și rețete mânăstirești; cartea Hrana din timpurile biblice, de M. F. Vamosh
0 Comments