Felul în care era servită și consumată hrana în vechime spunea multe despre natura relațiilor de conviețuire, dar și despre ceea ce se afla dincolo de aceasta.

Citim, de exemplu, în Cartea Facerii că Avraam „a alergat” să-i servească pe oaspeții săi cerești. Promptitudinea cu care el a răspuns cererii oaspeților săi avea să devină semnul caldei ospitalități ale descendenților săi. Și Noul Testament ne spune că oferirea hranei constituia principala cale de a dovedi ospitalitatea: „Şi în oricare cetate veţi intra şi’n care vă vor primi, mâncaţi ceea ce vi se va pune înainte.” (Lc. 10, 8) Isaac a participat la un mare ospăț cu vechea familie rivală a lui Abimelec în semn de reconciliere după o ceartă pentru folosirea fântânii de la Beer-Șeba.

Prezența unui oaspete sub acoperișul cuiva era considerată un prilej dăruit de Dumnezeu pentru a face o faptă bună. Era important ca ospățul de la masă să se prelungească nu numai pentru socializare, ci și pentru că „ar fi putut veni un om sărac, iar gazda ar fi putut să-i dea ceva să mănânce”. La beduinii deșertului contemporani, participarea la o masă în cortul cuiva este sinonimă cu oferirea protecției.

Dacă poporului liber al lui Israel Dumnezeu îi poruncește să aducă jertfe pe altar, în vremea robiei El nu îl mai numește astfel, ci „masă„. Aceasta pentru că, în lipsa posibilității aducerii jertfelor, ispășirea se făcea prin oferirea unei mese.

(prelucrare după Hrana din timpurile biblice, de M. F. Vamosh

Maia

1 ceașcă făină (integrală de grâu sau 3/4 ceașcă integrală de secară+1/4 ceașcă albă de grâu)
1 ceașcă apă caldă

Amestecați făina cu apa într-un pahar sau vas de ceramică acoperit cu un tifon și un prosop gros și lăsați timp de 3 zile într-un loc curat, fără curent.

Aluatul (după 3 zile)

• 500 g făină integrală de grâu
• 50 g făină integrală de secară
• 250 ml lapte bătut
• 100 ml apă călduță
• 1 lingură sare
• 1/3 ceașcă (cca. 70 g) maia
• 1 lingură coriandru, chimen, fenicul sau altă plantă condimentară, după gust

Amestecați ingredientele și frământați bine. Acoperiți cu un prosop curat și lăsați să se odihnească 1 oră. Presărați puțină făină și pliați aluatul. Repetați de 2-3 ori. Așezați în tava de copt, acoperiți cu un prosop și lăsați la dospit 3 ore. Umeziți cu puțină apă și împrăștiați deasupra semințe de susan, dovleac, floarea-soarelui, chimen, fulgi de ovăz. Se coace la cuptor, la foc mic, aproximativ 60-70 minute.

Pâinea se păstrează proaspătă în medie 5 zile la frigider, iar la congelator între 1 și 2 luni. Dacă doriți să congelați pâinea, lăsați-o să se răcească, apoi tăiați-o în felii, ambalate separat. Odată decongelată, pâinea, ca de altfel orice aliment, nu se mai recongelează.

*** rețeta este adaptată după Reînvață să gătești, de prof. dr. Gh. Mencinicopschi