Prima oara când am fost la Ciolpani am pornit cu sentimentul că mergem acolo să le aducem puțină bucurie sacrificând câte puțin din resursele noastre de timp, bani sau entuziasm.

Am plecat cu gândul (mândru) că merg acolo pentru ei, că eu sunt cea care vine cu daruri, că le vom oferi puțină iubire unor oameni lipsiți de iubirea unor copii, nepoți, …

Când dai un ban pentru o cauză oarecare, te simți bine că ai ajutat. Chiar și atunci când te duci personal și dai cuiva un pachet , un mic dar, tot e în tine o urmă de satisfacție, de împlinire. Dar atunci când esti strâns în brațe și sărutat de un om care nici nu realizează că tu i-ai adus ceva, care se bucura doar pentru că tu ești acolo pentru el…atunci ai un șoc, ai șocul iubirii necondiționate.
Simți cum primești înapoi mai mult decât ai dăruit.

E ciudat cum plecând de la premiza că tu ești ăla care se duce să ofere din preaplinul iubirii sale, ajungi să realizezi că, de fapt, tu ești cel care primește. Te smerește Dumnezeu arătându-ți un om care trăiește în condiții greu de imaginat pentru mulți dintre noi, care din pricina bolii nu înțelege lumea materială, nu conștientizează ce i-ai adus sau chiar faptul că i-ai adus ceva, un om pe care ai tendința să-l compătimești, dar care are ceva ce te lasă fără cuvinte, ce biruie mintea ta „sănătoasă”, ce dărâmă mândria ta ascunsă, el are iubire pe care o dăruiește tuturor fără să ceară ceva în schimb.

Poate că tot ce scriu eu aici e doar un alt „reportaj”, articol, poveste impresionantă, menită să ne smulgă o lacrimă în post, când oricum suntem mai aplecați spre fapte bune, spre milostenie etc. E foarte posibil să sune așa pentru că ceea ce simți e greu de transpus în cuvinte, pentru că fiecare simte altfel și fiecare are propriile așteptări.

Pentru mine Ciolpani înseamnă iubire, smerenie, milă și purtarea de grija a lui Dumnezeu, jertfă pentru aproapele și un izvor nesecat de pilde. Predicile părintelui Mirel sunt ca un pansament pentru sufletul meu intoxicat, iar iubirea celor de acolo e ca un balsam ce vindecă egoismul, mândria, prejudecățile…

Ana Maria P.