Sfântul şi Marele POST, care se mai numeşte şi postul patruzecimii (Păresimile) sau Postul Paştelui, este rânduit pentru curăţirea sufletului prin ajunare, rugăciune, milostenie, spovedanie şi împărtăşirea cu Sfintele Taine. El este rânduit pentru întreaga Biserică după exemplul postului de patruzeci de zile ţinut de Moise, de Ilie şi de Însuşi Domnul nostru Iisus Hristos. Prin post redescoperim puterea Sfântului Botez în viaţa noastră şi, mergând pe calea cea strâmtă împreună cu toţi sfinţii, ne încredinţăm Duhului Sfânt care ne înnoieşte pentru Înviere.
Rânduiala de vieţuire în timpul Postului a rămas neschimbată încă din secolul al IV-lea.
Treapta cea mai aspră a Postului este AJUNAREA, adică petrecerea în rugăciune a mânca şi a bea nimic până seara.
În Postul Mare se ajunează:
– de luni până vineri în prima săptămână;
– miercuri şi vineri în celelalte săptămâni;
– şi întreaga Săptămână Mare.
În aceste zile se mănâncă seara o masă simplă formată din pâine, fructe şi legume, proaspete sau gătite, dar fară ulei şi vin. În fiecare miercuri ajunarea este încununată de săvîrşirea Liturghiei de seară, când Biserica ne dă prilejul să ne împărtăşim cu Hristos Cel mult dorit şi aşteptat. La fel se întîmplă şi la Sf. Gheorghe (23 aprilie), în Joia Mare şi în Sâmbăta Mare. Pentru cei care nu pot urma această înfrânare este bine şi dacă se mulţumesc cu două mese pe zi.
În celelalte zile ale Postului se ajunează pîna la ceasul al VI-lea (ora 12) şi se mănâncă prânzul şi cina din alimente de post, care se pot prepara şi cu ulei. Sâmbăta se poate mânca de 3 ori pe zi.
Dezlegare la vin : Sâmbăta si Duminica, 25 Martie (+peşte), 23 Aprilie, Floriile (+peşte), Joia-Mare şi Sâmbăta Mare din Săptămâna Patimilor .
Copiii (sub 12 ani), bolnavii şi bătrânii pot primi dezlegare parţială de post de la duhovnic.
Cei căsătoriţi sunt datori să se înfrâneze de la unirea trupească în toate zilele de post ale anului, ca şi în sărbători. Aşa cum postul prevede rânduieli amănunţite în domeniul alimentar, suntem datori să luăm aminte şi la alte aspecte ale vieţuirii noastre creştine. Aşadar vom evita: vestimentaţia ostentativă, petrecerile zgomotoase, discuţiile lungi şi nefolositoare, lecturile mondene şi alte moduri de pierdere a timpului, în special internetul şi televizorul. Drept urmare, evitând aceste ispite, ne vom putea concentra mai bine asupra slujbelor Bisericii, rugăciunii în familie şi citirii de cărţi duhovniceşti.
Strâns legată de Post este rugăciunea Doamne şi stăpânul vieţii mele… pe care se cuvine să o rostim şi să o cugetăm cât mai des; de asemenea facerea de metanii – cât de multe poate fiecare.
Pentru mulţi Postul se reduce la dobândirea unei stări de bine sufleteşti (împăcarea conştiinţei) şi/sau trupeşti (curăţirea organismului). Rugăciunea de la sfârşitul Liturghiei ne arată adevăratul scop al Postului:
spre slava numelui Tău celui sfânt şi spre iertarea păcatelor noastre,
pentru omorârea patimilor şi stârpirea a tot păcatul,
pentru ca prin pocăinţă împreună cu Tine răstignindu-ne şi îngropându-ne,
să ne sculăm din faptele cele moarte
şi să petrecem cu bună plăcere înaintea Ta în toate zilele vieţii noastre.
Aşa vom ajunge la Ziua cea neînserată a Învierii.
0 Comments