Adam a cercetat creatia lui Dumnezeu, dand nume la fiecare, dar nu a aflat “ajutor pe potriva lui”… Cum poate fi aceasta, din moment ce ne aducem aminte ca Dumnezeu l-a facut pe om barbat si femeie (Facere 1:27) ?! Unde era seamanul lui Adam?
Cert este ca acesta exista, insa lui Adam nu I s-a dat inca de la Domnul darul de “a vedea” pe cel (sau mai bine zis cea) asemenea lui; prin a vedea nu intelegem a relationa instinctual, ca animalele, ci a dialoga fata catre fata, inima catre inima, de a recunoaste chipul lui Dumnezeu in celalalt.
“Atunci a adus Dumnezeu asupra lui Adam somn greu”
Termenul prin care se traduce cel mai bine cuvatul subliniat este extaz, viziune; deci Domnul a descoperit lui Adam, prin vedere dunezeiasca, ca cea de langa el este de asemanea chipul lui Dumnezeu si calatoare cu el pe drumul desavarsirii, al comuniunii depline cu Dumnezeu.
Atunci Adam a gasit “ajutor pe potriva lui”, fiind astfel intemeiata prima familie; iata in ce consta taina nuntii: unirea barbatului cu femeia in Dumnezeu. Cuvintele rostite de Adam se reiau la fiecare celebrare a acestei taine pana in ziua de azi: “De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amandoi un trup”.
Ana I.
Doamne, ajuta! Sa imi fie iertata interventia, rogu-va, pe care o gasesc („intru neinteleptie zic”) necesara. Mai intai, cred ca este necesar sa lamurim faptul ca al doilea capitol al Facerii a fost scris ca o explicatie la primul. Adica, daca in primul capitol, Moise numeste toate cele zidite de Dumnezeu, in ordine, in al doilea vine si explica unele lucruri foarte importante, si anume salasluirea omului in Rai si facerea femeii. Spun aici ca aceasta nu este opinia mea personala [desi mi-am insusit-o deplin], ci a tuturor parintilor Bisericii. Si anume, ca Eva a fost plasmuita, in toata puterea cuvantului, dintr-o bucata luata din Adam. Dumnezeu a procedat asa din nespusa Lui Intelepciune: daca ea ar fi fost lucrata din alta bucata de lut, obarsia omenirii nu ar mai fi fost una singura. De aceea, Domnul a socotit sa o faca pe Eva din aceeasi bucata din care l-a facut pe barbat, cu putin mai inainte. De aceea, ulterior, Adam, luminat de Duhul, va marturisi ca ea este trup din trupul sau. Cat despre somn, sfantul Ioan Gura-de-Aur spune foarte frumos ca a adus peste Adam un somn atat de adanc incat el sa nu simta nicio durere, „ca nu cumva aducandu-si aminte de fiinta care i-a pricinuit durere sa se uite la cea plasmuita din coasta lui si sa o urasca”. Am putea spune ca a fost prima anestezie din istoria omenirii. Deci, mai intai a fost creat Adam, apoi a numit animalele si abia dupa aceasta a fost creata si Eva, careia el i-a dat nume tot asa cum facuse si cu animalele. Caci de nu ar fi stat asa lucrurile, cum am mai putea realiza o analogie completa intre primii ziditi si Nasterea Domnului? Dar exista, pentru ca asa cum Dumnezeu a creat-o pe Eva din chiar trupul lui Adam – si nu din alta bucata de pamant -, tot asa si El Si-a creat trup din chiar trupul unui om, din trupul Mariei.
Slavit sa fie Domnul! Iertati-ma, fratilor!